Sarcina este, în cele mai multe cazuri, o stare fiziologică normală. Pentru a menține o stare bună de sănătate, este recomandat ca viitoarele mămici să adopte obiceiuri sănătoase și să le mențină pe termen lung. O parte integrantă a acestui proces este adoptarea unei diete echilibrate și de calitate, precum și practicarea regulată a exercițiilor fizice.
Activitatea fizică moderată în timpul sarcinii are numeroase beneficii atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea psihică a mamei. Ajută la menținerea sănătății mușchilor și articulațiilor, asigură o postură corectă și poate reduce disconfortul specific sarcinii.
Ce se schimbă în corpul femeii în timpul sarcinii?
Pe parcursul celor nouă luni de sarcină, în organismul matern au loc numeroase modificări:
• Modificări hormonale: Hormonii relaxează mușchii, articulațiile și ligamentele. De aceea, multe femei însărcinate se confruntă cu dureri în zona pubiană dureri în spatele pelvisului sau dureri de șold. Durerile centurii pelviene pot apărea în orice moment al sarcinii.
• Încetinirea circulației: Întoarcerea venoasă către inimă este mai lentă, pereții venelor devin mai relaxați, ceea ce favorizează apariția varicelor.
• Modificarea centrului de greutate: Creșterea în greutate modifică centrul de greutate al corpului, crescând solicitarea sistemului osos, în special a coloanei vertebrale. Odată cu creșterea fătului, crește și presiunea asupra mușchilor planșeului pelvin.
Cum poate ajuta mișcarea în timpul sarcinii?
Exercițiile fizice regulate pot influența eficient aceste modificări, având în primul rând rolul de a preveni eventualele probleme cauzate de acestea.
Ce tip de mișcare se recomandă în timpul sarcinii?
Gimnastica prenatală este un program special conceput pentru gravide, supervizat de kinetoterapeuți. Exercițiile sunt de intensitate redusă, adaptate nevoilor viitoarelor mămici, cu accent pe:
• Articulațiile și mușchii solicitați în mod deosebit în timpul sarcinii;
• Întărirea mușchilor spatelui, pieptului și perineului;
• Îmbunătățirea echilibrului și coordonării.
Sub îndrumarea unui specialist, mișcările incorecte cauzate de o postură greșită pot fi ușor corectate.
Când se poate începe gimnastica prenatală?
Gimnastica prenatală poate fi începută încă din a 12-a săptămână de sarcină, dacă nu există factori de risc.
Beneficiile mișcării regulate în timpul sarcinii:
• Prevenirea creșterii excesive în greutate: Mișcarea regulată ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase în timpul sarcinii. Pentru o gravidă cu un indice de masă corporală (IMC) normal (18,5-24,9) la începutul sarcinii, creșterea în greutate ar trebui să fie între 11-16 kg. Pentru cele cu un IMC între 25,0-29,9, creșterea recomandată este de 7-11 kg.
• Reducerea riscului de complicații: Excesul de greutate poate duce la complicații precum diabetul gestațional, hipertensiunea arterială indusă de sarcină, care pot duce la avort spontan, naștere prematură sau greutate mică a nou-născutului. Diabetul gestațional netratat crește riscul de malformații congenitale și deces fetal intrauterin. Hipertensiunea arterială poate duce la dezlipirea prematură a placentei normal inserate și la retard de creștere intrauterină a fătului.
• Îmbunătățirea stării de spirit: În timpul exercițiilor fizice, organismul eliberează endorfine, care au un efect de reducere a stresului și de îmbunătățire a stării de spirit. Acest lucru este deosebit de important în timpul sarcinii, o perioadă sensibilă din punct de vedere emoțional.
• Întărirea musculaturii: Menține tonusul muscular și ajută la pregătirea corpului pentru naștere. Menținerea tonusului și forței musculaturii abdominal, întărirea musculaturii lombare ajută la menținerea unei posturi corecte.
• Îmbunătățirea circulației sanguine: Benefică atât pentru mamă, cât și pentru făt.
• Favorizează un somn odihnitor.
• Ajută la recuperarea mai rapidă după naștere.
Ce tipuri de mișcare sunt RECOMANDATE în timpul sarcinii?
• Yoga și Pilates prenatal: Variante special concepute pentru gravide, cu accent pe stretching și tehnici de respirație.
• Gimnastică prenatală: Concepută de un kinetoterapeut, adaptată nevoilor individuale ale gravidei.
• Înot: O formă de mișcare blândă, care descarcă articulațiile, iar apa rece stimulează circulația limfatică.
• Plimbări: O formă de mișcare sigură și accesibilă.
• Nordic Walking: Utilizarea bețelor descarcă articulațiile șoldului și genunchiului.
• Dans prenatal: Există cursuri de dans special concepute pentru gravide, care oferă o modalitate plăcută și relaxantă de a face mișcare.
• Exerciții Kegel: Întăresc mușchii planșeului pelvin, ajutând la prevenirea incontinenței urinare și la o naștere mai ușoară.
Ce tipuri de mișcare NU SUNT RECOMANDATE în timpul sarcinii?
• Sporturi care implică riscul de lovituri, căderi sau zguduiri: echitație, schi, ciclism, haltere, sporturi de luptă, handbal, baschet, tenis.
• Exerciții care implică zguduiri puternice: alergare, sărituri.
• Mișcări care pot provoca traume abdominale, sporturi care implică schimbări rapide de direcție.
• Genuflexiuni adânci, abdomene complete, ridicări duble de picioare.
• Exerciții în poziția culcat pe spate, în special în ultimul trimestru de sarcină, deoarece greutatea uterului pe vasele mari de sânge, îngreunează întoarcearea venoasă către inimă ceea ce nu este benefic nici pentru mamă, nici pentru făt.
Când este CONTRAINDICATĂ mișcarea în timpul sarcinii?
• Avorturi spontane repetate
• Naștere prematură în antecedente
• Sarcină gemelară
• Sângerări vaginale
• Insuficiență cervicală
• Anomalii de implantare a placentei (placenta praevia)
• Diabet zaharat necontrolat, hipertensiune arterială
• Orice afecțiune cardio-vasculară sau respiratorie severă
Recomandări importante:
• Consultați medicul înainte de a începe orice program de exerciții fizice. Medicul vă poate oferi recomandări personalizate în funcție de starea dumneavoastră de sănătate și de evoluția sarcinii.
• Ascultați-vă corpul! Opriți-vă dacă simțiți durere, amețeală sau dificultăți de respirație.
• Hidratați-vă corespunzător! Beți multă apă înainte, în timpul și după exerciții.
• Alegeți haine și încălțăminte confortabile.
• Începeți treptat și creșteți intensitatea exercițiilor pe măsură ce vă simțiți mai confortabil.
• Frecvența recomandată: Majoritatea recomandărilor sugerează 2-3 ședințe de exerciții pe săptămână.
• Pulsul: Nu ar trebui să depășească 140 de bătăi pe minut.
• Încălzire: Începeți fiecare sesiune de exerciții cu o încălzire ușoară de 5-10 minute.
• Odihnă: Terminați fiecare sesiune de exerciții cu o perioadă de odihnă de 5-10 minute, care include întinderi ușoare.